Civilizația Țaratului Asăneștilor

110.00lei

Categorie:

Lucrarea, intitulată Civilizaţia Ţaratului Asăneştilor, autor Ginel Lazăr, reprezintă prima sinteză din istoriografia românească destinată exclusiv istoriei și civilizaţiei balcanice a Ţaratului Asăneştilor. Generala sa cuprindere (politică, militară, religioasă, socială și cultural-artistică) vine în ajutorul unor probleme istoriografice nerezolvate, al unor controverse specifice ori în mai buna înţelegere a altor fenomene mai puţin sau deloc abordate până în prezent. Realităţile istoriografice româneşti actuale, familiarizarea cu diferite aspecte ale balcanisticii medievale, cât şi preocupările intelectuale ale autorului l-au determinat să includă în demersul științific o analiză critică a Civilizaţiei Ţaratului Asăneştilor, din care să rezulte un studiu complex şi detaliat asupra unui subiect care suscită un viu interes. Propunând un proiect atât de ambiţios precum lucrarea despre Civilizaţia Ţaratului Asăneştilor, autorul a conştientizat, pe de altă parte, necesitatea dezvoltării unor studii personale publicate în ultimul deceniu referitoare la componentele importante ale civilizaţiei vlaho-bulgare a Asăneştilor. Sintagma Civilizaţia Ţaratului Asăneştilor generează un orizont problematic specific, încă din primul moment. Penuria surselor istorice, chestiunile litigioase încă nelămurite, descurajarea în faţa problemelor de tot felul i-au determinat chiar şi pe istoricii temerari să abandoneze o temă savuroasă, dar extrem de provocatoare.

Lucrarea dezvăluie în detalii aspectele prin care Ţaratul Asăneştilor a pendulat între Roma şi Bizanţ, întocmai ca şi Primul Ţarat bulgar. Această oscilaţie între Est şi Vest a marcat altminteri şi trecutul nostru. Bine conturat în lucrare este şi rolul cumanilor, poate şi sub înrâurirea istoriografiei bulgare, tentată să supradimensioneze acest rol în Ţaratul Asăneştilor, tocmai pentru a diminua în chip implicit contribuţia vlahilor în cursul acelor evenimente. Întrucât discuţia privitoare la cumani a revenit în istoriografia noastră din ultimele decenii, subiectul are în continuare relevanţă pentru noi. Cu referire la izvoarele statului Asăneştilor, e de avut în vedere măsura în care sub etnonimul cuman se află şi vlahii, după cum aceştia sunt de căutat şi sub etnonimul bulgar, ori sub alte sintagme sau arhaisme precum „mysienii“.

Pentru cititorul român, care va găsi în lucrarea de faţă poate cea mai extinsă şi mai completă istorie a Bulgariei medievale scrisă pe limba sa, expunerea cuprinzătoare care urmează pune în lumină un fenomen de mare anvergură istorică, care defineşte viaţa şi creaţia comună a popoarelor român şi bulgar de la începuturile existenţei lor istorice până către sfârşitul unei importante etape a evului mediu, cu urmări durabile până astăzi.

Cartea pe care avem deosebita plăcere s-o recomandăm cu toată căldura cititorilor noştri aduce contribuţii substanţiale la lămurirea acestor delicate chestiuni terminologice şi istorice, confirmând încă odată mesajul, tulburător prin actualitatea lui, că asemenea românilor şi bulgarilor, pentru toate popoarele Europei este mult mai puternică şi mai vizibilă comunitatea de viaţă şi creaţia comună, decât separatismul şi izolarea.

Risipiţi în cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice, în enclave mai mari ori mai mici, care formau o pânză de populaţie vlahă, românii balcanici nu au putut forma până la sfârşitul secolului al XII-lea un stat propriu, unde identitatea romanică să iasă în evidenţă. Acest lucru s-a petrecut abia după răscoala antibizantină izbucnită în Haemus (1185), unde puternicele grupuri de vlahi (români), ajutate şi de bulgarii din regiune au renăscut spiritul statului bulgar, prin constituirea unui stat, devenit un adevărat Ţarat, ce pe bună dreptate poate fi catalogat drept al Asăneştilor, după dinastia fondatoare de origine română.

Informații suplimentare

An

2018

Nr. de pagini

600