Descriere
Impozantul catalog al expoziției Dacia – Ultima frontieră a romanității reunește în cele 747 pagini, 17 texte științifice semnate de către: prof. dr. Mihai Bărbulescu, dr. Ionuț Bocan, dr. Corina Borș, dr. Robert Gindele, dr. Radu Harhoiu, dr. Alexandru Madgearu, dr. Dragoș Măndescu, Florin Moței, dr. Cătălina Neagu, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Liviu Petculescu, prof. dr. Constantin C. Petolescu, dr. Valeriu Sîrbu, dr. Mihaela Simion, dr. Maria-Magdalena Ștefan, dr. George Trohani, dr. Rada Varga și dr. Decebal Vleja, precum și 508 fișe de obiecte sau ansambluri de obiecte, semnate de 81 specialiști din Muzeul Național de Istorie a României și instituțiile partenere. Conceptul grafic al volumului aparține dr. Cornel Ilie, care a realizat și DTP-ul, împreună cu dr. Cristiana Tătaru.
CUPRINS
Dacia. Ultima frontieră a romanității, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
Originile civilizației tracice în arealul Dunării de Jos și al Carpaților. Unitate în diversitate în Hallstatt-ul târziu, dr. Dragoș Măndescu, dr. Corina Borș
Dacia (secolele IV a. Chr. – I p. Chr.), dr. Valeriu Sîrbu, dr. Dragoș Măndescu
Arta aurului și argintului în spațiul carpato-dunăreano-pontic (secolele VI – III a. Chr.), dr. George Trohani
Monetăria geto-dacilor (mijlocul secolului III a. Chr. – secolul I p. Chr.), dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
Dacia – ultima frontieră europeană a Imperiului Roman, dr. Liviu Petculescu
Dacia – de la noțiune geografică la parte a lumii romane, prof. dr. Constantin C. Petolescu
Opera împăratului Traian la Dunărea de Jos, prof. dr. Constantin C. Petolescu
Civilizația și cultura romană în Dacia și Dobrogea, prof. dr. Mihai Bărbulescu
Caleidoscop: populația Daciei romane, dr. Rada Varga
Economia Daciei romane, dr. Mihaela Simion, dr. Ionuț Bocan, dr. Cătălina-Mihaela Neagu, dr. Decebal Vleja
Dacia și Moesia Inferior – urbanism și politică edilitară. Două provincii – forme diferite de manifestare, dr. Mihaela Simion
Dacii liberi din teritoriile de nord-vest ale României și primii germanici la frontierele provinciei Dacia, dr. Robert Gindele
Medieșul Aurit – un centru meșteșugăresc al dacilor liberi din secolele II – III p. Chr., dr. Robert Gindele
Dacii liberi din teritoriile de est ale României (secolele II-IV), Florin Moței
Dacia post-imperială și provinciile romano-bizantine de la Dunărea de Jos (secolele IV-VII), dr. Alexandru Madgearu
Dacia în vremea dominației primilor migratori (secolele IV – VII), dr. Radu Harhoiu
O moștenire dacică? Imaginar, proiect de țară și începuturile arheologiei epocii târzii a fierului în România, dr. Maria-Magdalena Ștefan
CATALOG
Prima epocă a fierului
Geto-dacii și vecinii lor
Pax Romana
La porțile Imperiului
Continuitatea vieții romane în Dacia
Imperiul și ,,barbarii”
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Cei circa 1400 ani de istorie ilustrați în expoziția Dacia – Ultima frontieră a romanității prezintă publicului tocmai primele etape când s-au pus bazele formării poporului și limbii române. Titlul provocator al expoziției reflectă, de fapt, un extraordinar paradox istoric. Cum s-a întâmplat că tocmai Dacia – ultima cucerire teritorială a Imperiului Roman în Europa, provincia care a avut și cea mai scurtă existență instituțională – să fi lăsat în urma sa, la judecata istoriei, cea mai durabilă dovadă a unei moșteniri romane, vie până azi, adică un popor ai cărui membri se defineau pe ei înșiși și erau definiți și de către străini ca fiind „Romani/români, în pronunția actuală”, iar limba pe care o vorbesc, drept „lingua romanesca/limba romană”? Cu excepția unor mici grupuri de populații latinofone din Balcani (aromânii, megleno-românii și istro-românii), precum și a rumantsches (reto-romanii) din Elveția, nici un alt popor neo-latin nu mai păstrează ca nume etnic pe cel al romanilor.